ADP_1732

11 MITURI DESPRE SAPUN

11 dintre cele mai intalnite mituri despre sapunul natural:

  1. Exista sapun fara soda caustica.
  2. Sapunul cu soda usca pielea.
  3. Cele mai bune sapunuri sunt cele care echilibreaza pH-ul.
  4. Sapunul facut din chimicale este rau pentru piele.
  5. Grasimile de pe piele trebuie indepartate pentru a avea o piele curata.
  6. Sapunul antibacterian este mai bun decat sapunul obisnuit.
  7. Daca nu poti pronunta numele unuia dintre ingrediente, atunci nu ar trebui sa il pui pe piele.
  8. Producerea sapunului este dificila si costisitoare.
  9. Sapunul de castilia este facut 100% din ulei de masline.
  10. Sapunul nu poate fi natural in intregime de vreme ce el nu exista in natura.
  11. Sapunul natural „nu pisca la ochi”.

Si explicatiile pentru fiecare in parte:

  1. NU EXISTA sapun fara soda!

Pe bune! Fara soda nu exista sapun! Ii putem spune Legea de fier a sapunaritului. Soda este absolut necesara pentru producerea sapunului. Sapunul nu este altceva decat uleiul saponificat in prezenta sodei. Prin definitie, saponificarea este procesul in care soda/lesia reactioneaza cu acizii grasi pentru a produce sarurile acizilor grasi, adica SAPUNUL. Fara ea, saponificarea nu are loc!

Stiu ca sunt multe produse pe piata folosite la spalare/curatare care nu au implicat soda/lesia in procesul de productie. Atat doar ca acelea nu sunt sapunuri! Produsele in discutie sunt probabil detergenti – agenti de curatare sintetici produsi de obicei din produse petroliere, ce au adaugate in compozitie substante pentru hidratare.

Stiu si ca sunt persoane care pretind ca „produc sapun” fara soda. Insa acestea nu produc sapun pornind de la ingredientele de baza. Ele pur si simplu cumpara o baza prefabricata de sapun, o topesc, ii adauga culori si arome si o toarna in forme. Aceasta metoda se numeste „melt and pour” sau mai pe romaneste „topeste si toarna”. Sa fiti insa siguri ca producatorul bazei pe care ele o cumpara a folosit soda! Asta in cazul in care nu folosesc ca baza un detergent sintetic si atunci chiar nu are rost sa vorbim despre sapun, pentru ca, ma repet, orice sapun se produce folosind soda!

  1. Sapunul cu soda poate fi incredibil de bland cu pielea

Sapunul bine facut nu afecteaza pielea. Atunci cand contine uleiurile potrivite si cand este lasat suficient sa se matureze, sapunul adevarat este un produs de curatare bland si placut. Intr-o reteta bine calculata, producatorul se asigura ca soda se afla in cantitate limitata. Atunci cand nu mai este soda libera, reactia este gata. Unii dintre noi ne asiguram ca sapunul este bland cu pielea prin asa numitul procedeu „superfatting”, si anume adaugarea de ulei in exces in reteta pentru a forta orice urma de soda sa reactioneze si sa se transforme in sapun. Uleiul ramas nereactionat va da imprumuta sapunului proprietatile sale de emoliere si hidratare.

  1. Sapunul ce echilibreaza pH-ul nu este necesar pentru piele

Exista pe piata multe sapunuri care pretind ca au un efect de echilibrare a pH-ului, lucru absolut necesar unei pieli sanatoase. Masurarea pH-ului se face pentru determinarea echilibrului acido-bazic al unei substante. Sapunul handmade este alcalin, in general avand un pH intre 8 si 10. Corpul uman este in general acid la exterior si bazic la interior. O exceptie la aceasta regula este stomacul, care contine acizi ce sunt absolut necesari procesului de digestie. PH-ul variaza de la persoana la persoana insa, de obicei, pielea este acida, acest lucru mentinand un nivel acceptabil al bacteriilor pe piele. Atunci cand ne spalam cu sapun, pentru o perioada scadem aciditatea pielii, insa in scurt timp corpul reuseste sa readuca pH-ul la nivelul optim. Din acest motiv, a incerca sa modifici pH-ul pielii nu este doar lipsit de sens ci este si total inutil. Corpul nostru a fost construit sa functioneze perfect la un nivel al pH-ului care apare in mod natural, de aceea sapunurile care „echilibreaza” pH-ul nu vor avea niciun efect de durata asupra pielii.

  1. Nu mai fugiti de cuvantul CHIMICALE

Nu putem evita sapunurile produse din elemente chimice! De fapt, nu putem evita de fel elementele chimice! Acestea sunt pur si simplu pietrele de temelie ale universului, fiecare substanta care exista in aceasta lume fiind alcatuita din elemente chimice. Ar fi fara sens sa incercam sa le evitam. Spre exemplu, pe eticheta unui sapun puteti gasi „hidroxid de sodiu” care nu este altceva decat baza necesara transformarii uleiurilor in banalul sapun, „sodium cocoate” – untul de cocos saponificat si unul foarte important, inofensiv in ciuda denumirii, insa absolut indispensabil in procesul de productie al sapunului – H2O, altfel spus … apa.

  1. Grasimile pielii NU trebuie indepartate pentru a avea o piele curata.

Piele curata nu inseamna piele degresata! Corpul nostru produce in mod constant grasimi cu ajutorul carora curata porii si se apara de germeni si de deshidratare. Folosirea produselor de curatare ce indeparteaza stratul protector al pielii nu este necesara, scopul spalarii/curatarii fiind indepartarea murdariei, transpiratiei si eventualelor bacterii.

  1. Sapunul antibacterian nu este necesar

Apa si sapunul sunt in general suficiente pentru indepartarea mizeriei, prafului si a germenilor. Asta deoarece sapunul este un surfactant – o substanta care inglobeaza mizeria si permite astfel indepartarea ei cu apa. Sapunurile antibacteriene fac acelasi lucru insa sunt promovate ca fiind capabile sa omoare germenii. Pentru asta, agentul antibacterian ar trebui sa fie in contact cu bacteriile pentru aproximativ 20 secunde ca sa poata sa isi faca efectul. Partea rea este ca marea majoritate a oamenilor nu obisnuiesc sa petreaca atat de mult timp spalandu-se, fapt care duce astfel la cresterea rezistentei bacteriilor. Mai mult decat atat, exista voci care pun la indoiala siguranta oferita de unii agenti antibacterieni folositi (de ex. triclosan) datorita asemanarii acestora cu dioxinele si a legaturii dintre acestea si dereglarile sistemului endocrin.

  1. Ingredientele care iti incurca limba si sunt greu de pronuntat nu sunt neaparat rele

Ce spuneti despre Cymbopogon Schoenanthus Oil? Sau despre Cananga odorata? Sau buthyrospermum parkii butter? Sunt doar cateva exemple de denumiri greu de pronuntat care insa sunt prezente pe etichetele multor sapunuri naturale. Daca le cautati in Nomenclatorul International (acel INCI), in dreptul lor veti gasi, in ordine, ulei esential de lemongrass, ulei de ylang-ylang, unt de shea. Nu-i asa ca nu mai suna infricosator? Retineti: greu de pronuntat nu inseamna neaparat rau pentru piele!

  1. Sapunaritul este simplu si distractiv

Producerea sapunului este chiar simpla. Procesul implica masurarea ingredientelor, amestecarea lor si apoi turnarea in forme. Internetul ofera numeroase informatii despre indicii de saponificare ai fiecarui ulei in parte si despre cele mai bune metode de sapunarit. Dificultatea consta in nevoia de precizie la masurarea cantitatilor si in gasirea unei formule care sa produca un sapun cu reale calitati de curatare si de emoliere a pielii in acelasi timp. Sigur ca pot fi folosite retete gasite sau auzite insa eu personal nu recomand asta decat daca faci asta in joaca si esti dispus/a sa arunci transe intregi. Dupa parerea mea, reteta trebuie gandita ca sa satisfaca nevoile sapunarului sau ale celor din jur din punct de vedere al curatarii, hidratarii, emolierii si aromei si calculata cu precizie pentru a fi sigur de rezultat.

Incepatorii pot folosi ingrediente simple si prea putin costisitoare ca uleiul de masline, de cocos, palmier, etc. si ustensile de bucatarie pentru cantarire, turnare, amestecare. Aproape ca pentru o prajitura pe care fiecare persoana familiarizata cat de cat cu bucataria o poate duce la bun sfarsit. Poate putin mai multa precautie in momentul in care se lucreaza cu soda si pasta calda de sapun (manusi, ochelari de protectie, etc.).

Evident, pe masura ce pasiunea creste, creste si experienta si nevoia de echipament ceva mai specializat, insa asta este o alta poveste.

  1. Sapunul de Castilia are un continut mare de ulei de masline saponificat

In trecut, termenul de sapun de Castilia a fost folosit pentru a denumi sapunul facut exclusiv din ulei de masline si lesie. Acum, multi sapunari folosesc termenul de sapun de Castilia pentru a descrie sapunul ce are in compozitie o cantitate mai mare de ulei de masline, alaturi de alte uleiuri sau unturi. Asa ca, daca doriti sapunul pur de Castilia, verificati eticheta! (Puteti achizitiona de aici)

  1. Sapunul facut din ingrediente naturale are dreptul sa poarte denumirea de NATURAL

Stiu ca s-ar putea sa existe obiectii pentru ca sapunul nu se gaseste in mod spontan in natura, insa reactia dintre lesie si acizii grasi se produce „natural”. Nu este necesara prezenta niciunui catalizator si nici vreo alta conditie exceptand alaturarea celor doua componente. Din acel moment reactia decurge de la sine. Iar daca la acestea se adauga uleiuri esentiale, plante sau argile, nu vad niciun motiv pentru care cineva nu ar putea sa numeasca aceste sapunuri „naturale”.

  1. Sapunul natural chiar „pisca la ochi”

Ochiul este un organ al corpului care se curata singur. Din acest motiv nu are nevoie si nici nu permite existenta unui „intrus” pe suprafata sa sau in pliul pleoapelor. Semnalul ca ceva nu este in ordine la nivelul ochiului este dat de starea de discomfort, durere, usturime, la fel ca pentru oricare alt organ posibil afectat de factori externi. Si atunci, de ce nu ne-ar ustura cand ne intra sapun (intrusul) in ochi?